Vama, Suceava
Asezata la poalele Obcinei Feredeu si la confluenta raului Moldovita cu raul Moldova, comuna Vama se situeaza la 16 km de orasul Campulung si la aceeasi distanta de orasul Gura Humorului. Atestata documentar la 1409, formarea localitatii a fost determinata de pozitia sa strategica (punct vamal).
Relief cu inaltimi medii spre mici, abia trec de 1000 m. Populatia de peste 4000 de locuitori, romani in satele Vama, Stramtura, Molid, romani si tigani in Prisaca Dornei.
Principalele atractii:
* Obiective turistice cu conotatie istorica, stalpul lui Voda din 1717, un monolit patrulater de 8 m inaltime si etnografica, casa Lucan, monument de arhitectura populara.
* Portul popular este fastuos datorita bunditei cu „dihor”. Reteaua de structuri de primire turistica de 2 si 3 stele este foarte bogata, peste 70 de pensiuni, case si o cabana.
* Acces montan din Prisaca Dornei prin culmea Obcinei Feredeului pe poteci de plai pana la Brodina de Sus, in varful Obcina, traseu de 45 de kilometri, cu punctele de belvedere, vf. Tomnatecu 1302 m, pasul Curmatura Boului, pasul Pascanu, vf. Pascanu1479 m, vf. Feredeu 1477 m, vf. Veju Mare 1494 m.
Pin by Elizabeth flores on Fitness exercises in 2020 | Elasticity exercises, Exercises, Exercise routines upper body crossfit workout mini folding fitness exercise trampoline – pink
Vatra Dornei, Suceava
Municipiul Vatra Dornei este situat in inima Carpatilor Orientali la altitudinea de 800 m, la distanta egala de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de cea centrala a acestora.Asezat pe cursul superior al Bistritei Aurii cu cel important afluent al sau de pe cursul superior, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie.Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce strabate Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul Tihuta), cu Maramuresul (peste pasul Prislop), precum si de-a lungul vaii Bistritei.

Orasul se intinde in lungul raurilor Dorna si Bistrita, pana la confluenta ultimului cu Neagra Sarului, pe terasele inferioare si medii ale acestora, cat si pe conurile de dejectie ale afluentilor.Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti mici si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite ce coboara in trepte-in nord-est Barnarelul (1321m) prelungirea masivului Giumalau, in sud Dealu Negru (1302m), in nord Runcu (1155m), partea terminala a muntilor Suhardului, situati in unghiul de conflunta al Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi, in imediata apropiere a orasului se ridica spre sud zidul vulcanic al muntilor Calimani, sper est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului natural in care este esezata statiunea Vatra Dornei.

Principalele atractii:
* Parcul orasului-are o suprafata de 50 ha, este declarat rezervatie dendrologica a Academei Romane fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale.De asemenea in parcul orasului traiesc veverite, denumite popular “Mariana”, care reprezinta un punct mare de atractieal parcului, pe langa speciile rare de arbori.Veveritele pot fi hranite de oameni, dandu-le chiar din mana dumneavoastra nuci sau alune.Este o adevarat placere si nu doar pentru cei mai mici dintre dumneavoastra.
* Muzeul orasului-infiintat in 1954, in prezent prezinta trei sectii : arta plastica contemporana, stiintele naturii si cinegetica. Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei, construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece, sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei, pasari, mamifere. Se remarca doua diorame, care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori, iar sectia de cinegetica se refera la fondul de vanatoare al zonei, fiind organizata tematic : istoric, unelte de vanatoare, ingrijirea vanatului si trofee.
* Drumetii
Orasul Vatra dornei este punctual de plecare in diferite drumetii sau excursii. De aici se poate pleca in drumetii pe masivele Rarau in Giumalau (unde se afla si locuri de cazare), pe masivul Bistritei, pe muntii Suhardului, etc. Muntii Rarau-Giumalau sunt o arie turistica de prima dimensiune. Aici puteti gasi elemente de mare atractivitate – relief carstic, puncte de perspectiva, rezervatii forestiere – accesibile printr-o sosea modernizata transmontana si printr-o amenajare la nivel superior (hotelul alpin “Rarau”),in cadrul feeric al naturii carpatine. Muntii Rarau-Giumalau fac parte din muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Sectorul cel mai pitoresc al vaii Bistritei il reprezinta Cheile Zugrenilor. In aceasta portiune, albia minora a Bistritei, se afla la circa 750m altitudine absoluta.
* Partii de schii:
– Partia de schi Dealu Negru – 3000 m lungime, diferenta de nivel 400 m, grad de dificultate – mediu;
– Partia de schi Parc – 900 m lungime, inclinare medie de 28,5%, diferenta de nivel 150m, grad de dificultate – mediu;
Partia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport telescaun iar partia de schi Parc are in dotare un baby-schi si un teleschi.

Festivaluri permanente:
* februarie – SERBARILE ZAPEZII
* iunie – MUZRITM – festival de muzica usoara pentru copii si adolescenti
* septembrie – FESTIVALUL NATIONAL AL TEATRELOR DE PAPUSI – “CASUTA DIN POVESTI”
* octombrie – FESTIVALUL NATIONAL AL TEATRELOR POPULARE “ION LUCA”
* 27-28 decembrie – FESTIVALUL DE DATINI SI OBICEIURI DE IARNA – “PORNITI PLUGUL FETI FRUMOSI ”

Radauti, Suceava
Municipiul Radauti este situat la o altitudine cuprinsa intre 360 si 380 m. fata de nivelul marii, in centrul depresiunii cu acelasi nume. Prin pozitia sa la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei aceasta este o depresiune de contact. Netezimea ei este data de traseele intinse ale Sucevei si ale afluentilor principali, trasee usor bombate pe alocuri din cauza unor vaste conuri de dejectie. Vatra orasului Radauti se afla in unghiul de confluenta al Sucevei cu Sucevita si se suprapune pe terasa acesteia din urma, cat si pe conul de dejectie al Pozenului, afluent al Sucevei. Relieful usor ondulat care apare in nordul orasului se datoreaza prezentei grindurilor si a micilor depresiuni dintre ele, care in trecut erau ocupate de helestee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrisuri, nisipuri si argile – roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Netezimea reliefului din zona Radautiului contrasteaza izbitor cu abruptul din vestul depresiunii.
Oras situat in campia dintre riurile Suceava si Sucevita, la 37 km de Suceava, la o altitudine de 375 m; este una din vechile asezari moldovenesti cunoscuta inca din sec. XV (atestare documentara din anul 1413)
Chiar in zona centrala, orasul isi etaleaza principalele sale obiective turistice, plasate intr-un cadru arhitectonic aparte, ceea ce a facut ca Radautiul sa capete faima unei asezari urbane pitoresti. Spre acest centru converg toate caile de acces din si spre oras, astfel incat, din orice directie s-ar ajunge la Radauti, obiectivele turistice se afla in calea vizitatorului.
Principalele atractii
* Fara indoiala ca principalul obiectiv il constituie biserica lui Bogdan Voda, cel mai vechi monument de piatra al Moldovei (mijlocul secolului al XIV-lea), necropola primilor Musatini, intemeietorii statului independent al Moldovei. Nicaieri in Moldova nu se afla concentrata atata istorie, apartinand unor timpuri legendare, ca in acest loc care, prin mormintele pe care le adaposteste, si-a dobandit numele de adevarat “Panteon al Moldovei”. Importanta monumentului consta si in faptul ca marcheaza, inca de la inceputurile arhitecturii moldovenesti de zid, nasterea unor sinteze proprii, care, ulterior mai ales in timpul lui Stefan cel Mare, au dat originalul stil moldovenesc. Astfel, aici in arhitectura acestui edificiu si-au dat intalnire cele trei stiluri care dominau arhitectura Europei din acele timpuri: romanic, gotic si bizantin. Daca planul monumentului, privit in ansamblu, aminteste stilul romanic prin cele trei nave longitudinale, in schimb, impartirea interioara este realizata dupa canoanele bizantine, iar la sculptura ferestrelor si a usilor s-au folosit arcurile ogivale, specifice stilului gotic. Aspectul actual al monumentului indica o serie de transformari survenite de-a lungul secolelor, dar lucrarile de restaurare efectuate in ultimi ani au urmarit sa-i redea o forma cat mai apropiata de infatisarea initiala.
* Muzeul “Tehnicii populare bucovinene” – Piata Republicii, 63; fondat in 1934, expune in cele 11 sali bogata colectie de obiecte oglindind ocupatiile traditionale ale locuitorilor din aceste locuri, colectie de ceramica de Radauti, Marginea si de Kuty s.a. (secolele 14 – 15).
* Monumentul de arta medievala Bogdana – Bd. Bogdan Voda, 4-6; ctitorie a lui Bogdan I (1359 – 1365), primul voievod al statului feudal al Mildovei; poarta amprenta stilurilor romanic, gotic si bizantin, fiind prototipul mai multor monumente moldovenesti din sec. XVI-XVII; este cea mai veche si mai insemnata necropola domneasca din Moldova; picturi monumentale in interior; pridvor inchis din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu; a fost printre primele centre de arta din Moldova.
* Parcul zoologic – Str. Stefan cel Mare; ocupa o suprafata de 10 ha; adaposteste cca. 250 de animale provenind din aproape toate continentele.
* Herghelia – Str. Bogdan Voda; situata in sudul orasului, dispune de un manej unde amatorii pot face calarie.

Campulung Moldovenesc, Suceava
Prima mentiune scrisa, cunoscuta pana acum, despre Campulungul Moldovenesc este din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun prin care Manastirea Moldovitei primea satul Vama, „mai jos de Campulung”.
Principalele atractii:
* Muzeul “Arta Lemnului”
* Muzeul etnografic “IOAN TUGUI”
* Biserica ortodoxa “SFÂNTUL DUMITRU”
* Catedrala ORTODOXA
* Complexul turistic B.T.T.
* Parcul “MIHAI EMINESCU”
* Parcul “ION CREANGA”
* Casa GRAMADA
* Aspectele peisagistice create de formele de relief si vegetatie, care inconjoara depresiunea;
* Traseele marcate ale potecilor turistice, deosebit de pitoresti care urca spre culmile muntoase inconjuratoare, ale masivului Rarau-Giumalau si obcini;
* Forme de relief carstic – Pestera cu Lilieci de la obarsia Izvorului Alb, accesibila doar speologilor, celor cu antrenament si echipament special;
* Domeniul schiabil – ocupa spatii reduse datorita gradului ridicat de impadurire dar poate fi extins mai ales pe versantul drept al Moldovei; partii amenajate se afla la Runc si pe Magura Runcului, pentru schi alpin. Pe Bodea exista o partie speciala pentru schi fond si biatlon. La poalele pantelor dinspre oras, ca si pe Dealul Cucoara se poate practica saniusul. In zona paraului Deia exista pante ce pot fi amenajate pentru schiat;
* Stratul de zapada, are in zona municipiului grosimi de 30-50 cm, si se mentine circa 90 zile/an, ceea ce recomanda intreaga zona ca fiind favorabila practicarii sporturilor de iarna; la altitudini mai mari, numarul zilelor cu zapada variaza intre 120-150;
* Domeniu pentru alpinism se intalneste in zonele cu pereti calcarosi, abrupti, sapati de raul Moldova si afluentii sai, sau in Masivul Rarau, masiv care ofera posibilitati de practicare a alpinismului de performanta, pe trasee clasice, omologate de Federatia de alpinism (ex: traseele din zona Pietrele Doamnei, pe stanca Turnu Mare – trasee cu grad de dificultate 4 A si 2 B). in Rarau mai exista si alte trasee alpine inedite, neomologate inca, in zona Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, sau pe peretii abrupti din Cheile Moara Dracului;
* Sera si Parcul Dendrologic ale Liceului Silvic care adaposteste peste 500 specii de plante indigene si exotice (chiparosul de California, bradul de Canada, exemplare de magnolie, mahonie s.a.;
* Ulmul multisecular (600-700 ani) de pe strada Paraul Morii;
* Forme de relief calcaroase (create de structura geologica a Raraului), stancile ruiniforme denumite “Pietrele Doamnei”, cu altitudinea maxima de 1634 m, vizibile de la mare distanta, declarate si monumente ale naturii;
* Codrul secular Slatioara, rezervatie naturala, in care se pot admira exemplare de brad si molid cu diametrul de peste 1 m, inaltimi de circa 50 m, varste ce depasesc 400 ani si specii floristice rare, ocrotite de lege (papucul doamnei, specii de orhidee, floarea de colt, vulturica s.a.);
* Codrul secular Gimalaul, rezervatie naturala in care sunt ocrotite exemplare seculare de molid si specii floristice rare (clopotei, degetarutul, cretisoare s.a);
* Rezervatia Todirescu, cu caracter floristic, adaposteste monumente ale naturii, precum specii de gentiane, podbalul de munte, volvoticul s.a;
* Piatra Buhei, rezervatie geologico-geomorfologica, pe Valea Paraului Alb, in imediata apropiere a municipiului;
* Cheile Moara Dracului, rezervatie geologico-geomorfologica, cu o lungime de circa 70 m si latime medie de 4-5 m, foarte spectaculoase, cu pereti inalti si numeroase surplombe;
* Rezervatia paleontologica Stratele de Pojorata, cunoscute si sub numele de “stratele cu Aptychus”, cu fosile din grupa amonitilor, de varsta jurasica, situata in cheia de la Piatra Strajii, la iesirea din municipiu, in versantul drept al Moldovei.
* Mestesugurile, gastronomia, cantecele, dansurile si sarbatorile acestor oameni sunt atractii deosebite pentru turistul care vrea sa cunoasca, sa inteleaga, sa devina mai bogat spiritual. Mai adaugati aici Raraul, muntele-cetate plin de legende si de mistere, sau minunile care rasar numai la poalele muntilor Bucovinei, zidul si sufletul manastirilor medievale. Toate acestea si nu numai ele, sunt Bucovina.

Sucevita, Suceava
Este asezata in partea de est a Obcinei Mari, la 18 km de orasul Radauti, strajuita de piscurile Furcoiului si Palma. Cu o suprafata de 89 km? este acoperita in majoritate de codrii seculari. Structurile moderne de primire turistica si de agrement o fac tot mai atractiva si mai interesanta.

Principalele atractii:
* Comuna Sucevita este o asezare foarte cunoscuta datorita Manastirii Sucevita, construita intre anii 1582-1601. Pictura manastirii se deschide ca o uriasa Biblie ilustrata ce se cere a fi citita fila cu fila. Dominanta cromatica a picturii este supranumita ”verde de Sucevita”.
* turismul ecvestru si drumetia.

Putna, Suceava
Comuna in nordul Obcinei Mari, pe valea raului Putna, la 32 km de orasul Radauti. Atestare documentara in 1468. Istoricul comunei este in stransa legatura cu Manastirea. Etno-demografic, populatia este formata din romani descendenti ai cutovlahilor (aromani), supranumiti de hutuli, gudzi. Relief variat cu altitudini intre 700 si 1200 m. Populatia de 3700 locuitori este cuprinsa in satele Putna si Gura Putnei (fosta colonie de tipteri, Karlsberg).

Principalele atractii:
* Renumele Putnei se datoreaza ctitoriei domnesti a domnitorului Stefan cel Mare, inhumat in pridvorul bisericii Adormirea Maicii Domnului, care a fost scoala de copisti, caligrafi si miniaturisti, in trecut. In curtea bisericii satesti dainuie biserica din lemn de tisa a lui Dragos-Voda. Port popular bicromatic (alb-negru).
Structuri de primire turistica formate din hotel, cabana si pensiuni agroturistice. Acces montan, spre manastirea Sucevita, pe un drum forestier de 18 km si spre Moldovita, traseu pe drumuri forestiere intersectate la jumatatea drumului de poteci peste Hotarul Hutanului, punct de belvedere la 1137 m.

Moldovita, Suceava
Asezare (comuna), pe cursul superior al raului Moldovita, 650 m altitudine in inima Obcinelor Feredeu si Mare si la 40 km de orasul Campulung Moldovenesc. A fost atestata documentar in anul 1443 formandu-se ca o comunitate libera la hotarele padurilor Manastirii Moldovita, prin stabilirea pastorilor ardeleni in transhumanta si a fost populata in a doua jumatate a secolului 16 de hutuli, raspanditi din vetrele lor, Muntii Cernohora si tinutul Pocutiei, dar si a neamurilor germanice, tipterii si svabii in teresati de dogarit, exploatarea si prelucrar ea lemnului. Hutulii au devenit populatia majoritara incepand cu anii 1700, iar cultura si civilizatia lor originala domina si astazi comuna. Hutulii sunt o etnie de sine statatoare in Carpatii Orientali si Nordici, avand ca stramosi dacii liberi si pastorii valahi, dar urmand alt curs al istoriei. Relief variat, comuna Moldovita este cea mai vasta asezare din judet, cu altitudini inalte pe versantii Feredeului: Pascanu, 1479 m, Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mica, 1294 m, dar de pana la 1200 de metri in Obcina Mare.

In anul 2003 a fost infiintat „Muzeul Satului” pentru conservarea si promovarea culturii si civilizatiei hutule, in 2004 a fost editat si tiparit „Ghidul turistic schita monografica Moldovita” si in anul 2006 au fost construite un adapost de etapa pentru practicarea turismului ecvestru si 2 sectii pentru valorificarea fructelor padurii, care produc dulceturi si siropuri naturale din fragi, afine, zmeura, mure, merisoare, si muraturi din ciuperci (galbiori, rascovi, hribi, ghebe, etc.).

Principalele atractii:
* Cadrul natural nepoluat, posibilitatile de sejur (3-7 zile) pentru drumetie (hiking, trekking),
* Turism ecvestru (adapost pentru 10 cai in satul Rasca km 3, la Pensiunea Leonora**)
* Ciclism montan, alaturi de plimbare cu trenul ( mocanita ) Hutulca si vizitarea Muzeului Satului.
* Traditiile si obiceiurile de Pasti, Craciun, Anul Nou si cu ocazia altor sarbatori, nuntile, vizitarea atelierelor mestesugaresti (incondeierea oualor, sculptura in lemn, pictura pe sticla, cusaturile si tesutul, etc.),
* Portul popular si folclorul hutul nealterate de-a lungul anilor, constituie alte elemente de baza in oferta turistica a Moldovitei.
* In fiecare duminica pe distanta de un kilometru se desfasoara un targ bazar unde pot fi achizitionate de la tot felul de produse industriale si agro-alimentare pana la produsele mestesugaresti autohtone, artistice sau de uz gospodaresc.
* Plimbarile cu caruta trasa de cai, participarea la activitati gospodaresti (cum ar fi: mulsul vacilor si al oilor, stransul fanului, etc.), dejun picnic la stani, seri folclorice cu foc de tabara, etc. sunt activitati si atractii turistice de care pot beneficia oaspetii structurilor de primire turistica.
* O noua atractie ar putea constitui Colectia de oua incondeiate Lucia Condrea. Valorificarea eficienta a unor programe si produse ecoturistice in combinatie cu turismul cultural care se preteaza atat de bine la zona Moldovitei si a Obcinelor Bucovinei, permite ca Moldovita sa devina o destinatie ecoturistica.
Adresele structurilor de primire turistica programe si alte informatii turistice pot fi oferite de catre: Agentia tour operatoare ECOTURISM CLUB, tel: +4 0722 272626, fax: 004 0230 312988, e-mail: ecoturismclub@flash.ro

Siret, Suceava
Orasul Siret este un mic orasel situat aproximativ la jumatatea distantei dintre Suceava si Cernauti, pe partea dreapta a raului Siret, si de pe urma caruia localitatea isi trage numele. Amplasat in apropierea granitei cu Ucraina, Siretul este un centru urban, de interes local, cu 9371 mii de locuitori. Cercetarile arheologice si, monezile romane descoperite in zona au permis cercetatorilor sa afirme ca aceste meleaguri au fost locuite inca din timpul ocuparii Daciei de catre romani si chiar anterior acestei perioade (incepand cu Hallstatt).

In parte de rasarit a orasului, pe dealul Sasca situat peste raul Negostina, se inalta o cetate, construita se pare de Voievodul Sas, si a carei asezare seamana foarte bine cu cea a cetatii de scaun de la Suceava. In partea orasului denumita Sasca s-au ridicat primele constructii de tip gotic din Moldova, pe langa o multime de alte monumente de arhitectura religioasa.

Cu certitudine localitatea era, pe la inceputul secolului al XIV –lea, un important targ pe drumul ce unea Liovul de cetatile de la Marea Neagra. Siretul a cunoscut inflorirea maxima in perioada in care a fost resedinta voievodala, in timpul domniei lui Sas Voda (1353 – 1358), Latcu Voda (1367 – 1375) si mai ales a lui Petru I Musat (1375-1391), devenind totodata un centru important al vietii economice, politice, administrative si culturale din Moldova. Mutarea capitalei la Suceava a determinat insa decaderea targului Siret.

Din aceste vremuri indepartate ale targului ne-au ramas pre putine vestigii. Mai tarziu, Siretul a devenit un orasel de provincie, iar in secolul al XIX-lea, ca atatea altele, a fost sistematizat. Oraselul mai pastreaza si alte urme interesante: cele doua cimitire evreiesti. Pietrele de mormant, repartizate intre cele doua cimitire – unul cel vechi situat pe o dalma conica, inconjurata de zid inalt de piatra, astazi naruit pe alocurea, la iesirea din oras catre Gramesti, celalalt, cel nou si inca in functie, situat pe o terasa inalta in fata dealului pe care se inalta Sfanta Treime.

Principalele atractii
* Biserica Sfanta Treime
* Biserica “Sf. Ioan Botezatorul”
* Muzeul de Istorie din Siret a fost infiintat in anul 1985. Tematica sa evidentiaza formarea si dezvoltarea targurilor si oraselor medievale de la est de Carpati. În cadrul muzeului sunt prezentate numeroase aspecte de istorie locala, avand la baza un important documnetar arheologic. De asemenea, aici sunt relevate categoriile sociale din targul Siretului in perioada sa de glorie: mestesugari, negustori, ostasi din garda, etc.Adresa: 9 Mai nr. 17 Siret, jud. Suceava, tel. 0230 280996
* Casa in care a trait marele folclorist si etnograf, membru al Academiei Romane, Simeon Florea Marian, intre anii 1877 – 1883, cand a fost preot si profesor in Siret.
* Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti

Solca, Suceava
Solca este o statiune balneoclimaterica, situata in inima Bucovinei, la o altitudine medie de 522 m, Orasul-statiune are o populatie de 4.462 locuitori si beneficiaza de un climat de adapost, foarte potrivit pentru convalescenti si anemici, ca si pentru cei ce sufera de bronsita si de catar pulmonar. Proprietatile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic. Sub acest aspect Solca detine primul loc in Romania si pozitia secunda in Europa. Localitatea este atestata documentar din 1418.

Principalele atractii:
* Biserica din Solca inaltata la inceputul secolului al XII lea de Tomsa, este situata la poalele Obcinei Mari. Biserica are puternice fortificatii, cu contraforturi masive, ziduri groase de aproape doi metri. Forma initiala a suferit modificari dupa restaurarea arhitectului austriac K. Romstofer in 1902.
* Casa-muzeu, amenajata pe strada Stefan Tomsa nr. 11, intr-o locuinta din secolul al XVII-lea, este un monument de arhitectura populara, reprezentativa pentru zona etnografica Radauti;
* La limita geografica dintre comuna Sucevita si orasul Solca, se gasesc Pietrele Muierii, formatiune geologica ce adaposteste 3 grote de mici dimensiuni sapate in gresie;
* Fabrica de bere din Solca;
* Apele clorosodice din zona.

Brosteni, Suceava
Brosteni este un oras in judetul Suceava,situat in partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistritei si are in componenta satele: Brosteni, Darmoxa, Haleasa, Holdita, Cotargasi, Frasin, Holda, Lungeni, Pietroasa.

Principalele atractii:
* In Brosteni exista o biserica de lemn de brad, cu intarituri din lemn de tisa si cuie forjate de mesteri fierari. Astazi, bisericuta adaposteste cateva piese de muzeu, cu o vechime de peste 200 de ani, precum si icoane pictate pe lemn de renumitii pictori Tatarascu, Grigorescu si Tonitza.
* cadrul natural bazat pe relieful predominant montan – peste 85% din teritoriu;
* plutaritul pe raul Bistrita, indeletnicire straveche, practicata inca de pe timpul dacilor;
* locuintele, portul traditional si obiceiurile folclorice constituie puncte de atractie;
* cladirea fostei sectii a SC “Geomod” SA Campulung Moldovenesc, construita in anul 1929 si care are o valoare arhitectonica deosebita;

Breaza, Suceava
In amonte de Fundu Moldovei, la 27 de km de orasul Campulung-Moldovenesc, intalnim comuna Breaza, formata prin adunarea a 78 de familii hutule in anii 1816-17, singurul sat bucovinean sistematizat de administratia austro-ungara. Asezarea se adanceste intre repezisuri inalte, Magura 1358 m, Corhana 1264 m. Populatia de mai putin de 2300 de locuitori o formeaza hutulii, romanii si un grup de tigani. Comuna este formata din satele Breaza, Breaza de Sus, cu cea mai veche biserica (1776), Parau Negrii, Parau Brezei si Magura. Acces montan spre Moldovita pe valea paraului Breaza, prin pasul Pascanu la 1250 m, sub punctul de belvedere Pascanu 1479 m, continuand pe valea Demacusei 28 de km. Drumul forestier inceput pe firul afluentului Neagra duce pe valea paraului Sadova in comuna Sadova.

Carlibaba, Suceava
La intersectia Masivului Tibau, a Obcinei Lucina si a Muntilor Suhardului, pe cursul superior al Bistritei Aurii, se afla comuna Carlibaba ce s-a format in ultimul patrar al secolului 18 din tipteri (germani) atrasi de minerit, hutuli si romani. Incadrata de varfurile cele mai inalte din unitatile orografice mentionate mai sus: Tapul Mare 1661 m, Muntele Magurii 1613 m, Muntele Caturii 1625 m, Stanisoara 1698 m. Populatia, in numar mai putin de 2500 de locuitori este imprastiata in satele Tibau, atractie turistica prin Piatra Tibaului cu abrupturi de 70 de metri inaltime, satul Iedu si satul Valea Stanii.

Principalele atractii:
* Atractiile turistice pot fi constituite de drumetie (trekking),turism ecvestru, vanatoare si pescuit, ciclism montan, etc. In 2005 s-au inaugurat doua partii de schi, dotate cu teleschi si un teren de hochei pe gheata in nordul Suhardului (Magura si Stanisoara).
* In februarie, se organizeaza Serbarile zapezii. Surse de apa minerala (borcuturi) la Deaca (Valea Stanii) si valea Tibaului.

Izvoarele Sucevei
Comuna situata la izvoarele raului Suceava si la 52 km departare de orasul Campulung. S-a format dupa 1762 prin asezarea hutulilor pe pustie, in branistea manastireasca Putna, vatra veche fiind satul Bobeica. Relief muntos cu altitudini de pana la 1551 metri in varful Zubrau. Satul Brodina de Sus este legat de Brodina (21 de km) si Izvoare (13 km) printr-un drum forestier si de Moldova-Sulita (13 km) printr-un drum militar. Populatia comunei o constituie hutulii.

Principalele atractii:
* Posibilitati de turism montan pe drumul zimbrului, de la Salas (960m) la muntele Zubrau, cca 25 de km, pe drumul tatarilor (de la Lupcina la Plaiul Moldovei sau pasul Izvor, 1110m).
* Turismul ecvestru si drumetia

1. Suceava – Dragomirna – Radauti – Putna – Marginea – Sucevita – Vatra Moldovitei – Campulung Moldovenesc – Voronet – Manastirea Humorului – Stupca – Suceava.
Distanta: 262 Km. Se poate vizita Manastirea Dragomirna, Muzeul Colibaba radauti, Manastirea Putna, Centrul de ceramica neagra Marginea, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc, Manastirea Voronet, Manastirea Humorului, Complexul Memorial “Ciprian Porumbescu” Stupca.
2. Suceava – Dragomirna – Radauti – Putna – Marginea – Sucevita – Vatra Moldovitei – Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Zugreni – Brosteni – Pasul Tarnita – Voronet – Manastirea Humorului – Stupca – Suceava. Distanta: 380 Km.
3. Suceava – Stupca – Manastirea Humorului – Voronet – Gura Humorului – Malini – Slatina – Baia – Falticeni – Probota – Suceava. Distanta: 280 Km.
4. Suceava – Falticeni – Baia – Malini – Slatina – Gura Humorului – Voronet -Manastirea Humorului – Stupca – Suceava. Distanta: 161 Km.
5. Suceava – Stupca – Manastirea Humorului – Voronet – Campulung Moldovenesc – Rarau – Zugreni – Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – Vatra Moldovitei – Sucevita – Marginea – Putna – Radauti – Arbore – Cacica – Dragomirna – Suceava. Distanta: 400 Km.
6. Falticeni – Rasca – Baia – Malini – Slatina – Voronet – Manastire Humorului – Stupca – Suceava – Falticeni. Distanta: 200 Km.
7. Radauti – Putna – Marginea – Sucevita – Vatra Moldovitei – Vama – Voronet -Manastirea Humorului – Cacica – Solca – Arbore – Radauti. Distanta: 234 Km.
8. Campulung Moldovenesc – Vatra Moldovitei – Sucevita – Marginea – Putna – Radauti – Arbore – Solca – Cacica – Mnastirea Humorului – Voronet – Slatioara – Campulung Moldovenesc. Distanta: 230 Km.
9. Campulung Moldovenesc – Lucina – Vatra Dornei – Zugreni – Rarau – Campulung Moldovenesc. Distanta: 175 Km.
10. Campulung Moldovenesc – Voronet – Gura Humorului – Cacica – Solca – Arbore – Radauti – Putna – Marginea – Sucevita – Vatra Moldovitei – Campulung
Moldovenesc. Distanta: 235 Km.
11. Gura Humorului – Manastirea Humorului – Cacica – Solca – Arbore – Radauti – Putna – Marginea – Sucevita – Vatra Moldovitei – Vama – Voronet – Gura Humorului. Distanta: 200 Km.
12. Vatra Dornei – Pasul Mestecanis – Campulung Moldovenesc – Slatioara – Manastirea Humorului – Cornu Luncii – Malini – Slatina – Baia – Falticeni – Suceava – Dragomirna – Gura Humorului – Voronet – Ostra – Brosteni – Zugreni – Vatra Dornei. Distanta: 330 Km.
13. Vatra Dornei – Zugreni – Raru – Campulung Moldovenesc – Vama -Vatra Moldovitei – Sucevita – Marginea – Putna – Radauti – Arbore – Solca – Cacica -Manastirea Humorului – Voronet – Slatioara – Campulung Moldovenesc – PasulMestecanis – Vatra Dornei. Distanta: 335 Km.

Vânatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de împadurire a suprafetei judetului.
Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara:
– Muntii Bistritei;- Raraul;- Giumalaul;- Calimanul;- Suhardul.

În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele si în ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vânat pe tara. Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul principal îl ocupa pastravul si lipanul, iar în cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca. Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incinta. Pe hipodromul de lânga crescatorie se organizeaza concursuri hipice.

Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m), dispune si de pârtii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru începatori, cât si pentru avansati.